Cadrul geografic

Comuna Socodor este situată în Nord - Vestul României, în zona Crişului Alb, lângă graniţa cu Ungaria
Din punct de vedere geomorfologic teritoriul administrativ al comunei Socodor aparţine unităţii Câmpiei de Vest a României, districtul Câmpiei Crişurilor, partea sa vestică.
În partea de vest şi nord-vest teritoriul comunei Socodor se învecinează cu teritoriul comunei Pilu, la nord cu teritoriul comunei Zerind, în partea de nord-est şi est cu teritoriul administrativ al oraşului Chişineu Criş, la sud cu teritoriul administrativ al comunei Şimand, iar la vest şi sud-vest se învecinează cu teritoriul administrativ al comunei Grăniceri. Poziţia geografică a comunei Socodor îi conferă o importanţă deosebită în traficul intern şi internaţional prin punctul de trecere a frontierei Vărşand, care permite comunei largi posibilităţi de legături de schimb şi de participare activă la viaţa economică.
Ca subunităţi de relief se disting două trepte, respectiv Câmpia joasă a Crişurilor şi lunca Crişului Alb. Câmpia joasă a Crişurilor este o treaptă de relief cu înclinare pe direcţia sud-est către nord-vest şi prezintă altitudini cuprinse între 105 şi 96 m. În sectorul comunei Socodor această câmpie prezintă un aspect tabular, plan, cu frecvente zone depresionare, foste zone de divagare ale Crişului Alb.

Comuna Socodor are o populaţie de 2.286 locuitori (din care 1.167 femei) în anul 2002, încadrându-se în grupa comunelor din judeţ care au o populaţie între 1000 şi 3000 de locuitori şi are în componenţa sa o singură localitate: Socodor - localitate de reşedinţă.
Din punct de vedere al densităţii, în comuna Socodor aceasta este de 17,96 loc./ kmp.
În perioada 1992 - 2002 se constată o descreştere a populaţiei de la 2.322 la 2.286 locuitori, descreştere de 1,02 %. Ritmul de creştere în perioada 1995 - 2000 este negativ cu valori între -47 şi -1, în perioada 1995 şi 1998 şi pozitiv în 1999 şi 2000. Se constată o creştere relativ mică.
În această perioadă (1995 - 2000) indicele de mortalitate este mai mare decât cel de natalitate, atrăgând valori mai mari,(1995 -I.M. 26,26 % faţă de I.N. 9,85%; 2000 - I.M. 19,66% faţă de I.N. 13,11%).
La nivel de ţară, ponderea populaţiei vârstnice în mediul rural este de 24%. Pe teritoriul comunei Socodor acesta variază între 16,10% în anul 1992 şi 17,64% în anul 2000. Capacitatea de regenerare a populaţiei este atunci când populaţia tânără depăşeşte populaţia vârstnică. Deoarece indicele de îmbătrânire este mai mare de 1,00 - nu există capacitate de regenerare.
Localitatea Socodor este la o distanţă de 48 km de Municipiul Arad, reşedinţa judeţului, şi 7 km de Chişineu Criş, oraşul cel mai apropiat. Legătura cu reşedinţa judeţului se face fie pe şosea, prin localitate trecând drumul naţional DN 79A Vărşand - Pilu - Chişineu Criş şi de la Chişineu Criş la Arad pe DN 79, fie pe calea ferată direcţia Arad - Chişineu Criş - Grăniceri.
Pe teritoriul administrativ al comunei Socodor îşi desfăşoară traseul, în prezent, următoarele drumuri:
- drumul naţional DN 79 A Vârfurile - Gurahonţ - Buteni - Ineu - Şicula - Sintea Mare - Chişineu Criş - Vărşand - Frontieră Ungaria.
- drumul judeţean DJ 792 care face legătura între Socodor - Nădab - Seleuş - Ineu.
- drumul judeţean DJ 709 B care face legătura între Arad - Curtici - Socodor - Şiclău - Frontieră Ungaria.
- drumul comunal DC 118 Socodor - Pădure Socodor


Comuna Socodor se găseşte amplasată de-a lungul drumului naţional DN 79 A, Vârfurile - Gurahonţ - Ineu - Şicula - Sintea Mare - Chişineu Criş - Vărşand - Frontieră Ungaria, în Câmpia de Vest în apropiere de frontiera cu Ungaria.
În comuna Socodor, drumul naţional DN 79 A are intersecţie cu drumul judeţean DJ 709 B, cu DJ 792 şi cu DC 118. În comuna Socodor se desfăşoară următoarele tipuri de trafic:
- Trafic de tranzit:
- Trafic de penetraţie;
- Trafic local.
În partea de sud a comunei se desfăşoară linia CF Arad - Graniceri. Comuna Socodor are staţie CFR pe acest traseu feroviar.

Din punct de vedere hidrografic teritoriul administrativ al comunei Socodor aparţine bazinului hidrografic al Crişului Alb, sectorul său inferior.
Reţeaua hidrografică permanentă este formată de râul Crişul Alb şi afluentul acestuia, Canalul Morilor.
Râul Crişul Alb având obârşia pe versantul sudic al Munţilor Bihorului, în jurul altitudinii de 980 m drenează teritoriul comunei Socodor pe direcţia sud-est, nord-vest şi are un bazin de formă dendritică cu valori mari ale densităţii reţelei hidrografice şi în sectorul superior şi cu valori reduse în zona comunei Socodor. Expoziţia în general vestică a bazinului Crişului Alb explică şi marea cantitate de precipitaţii pe care o primeşte şi care asigură scurgerea permanentă a reţelei văii. Astfel, la staţia Chişineu Criş se înregistrează valori ale debitului mediu în jurul valorii de 21,4 mc/s.
Relativ paralel cu râul Crişul Alb curge Canalul Morilor care are o lungime totală de 83,5 km, fiind desprins din Crişul Alb în amonte de Buteni şi reintegrat acestuia înainte de intrarea în localitatea Vărşand. Pe teritoriul comunei Socodor lungimea Canalului Morilor este de 9,5 km, canalul fiind îndiguit pe toată această porţiune. Acest canal este unul de tip antropic, fiind iniţial amenajat pentru alimentarea cu apă a morilor hidraulice instalate pe traseu. Pe parcursul timpului canalul a primit şi alte funcţiuni, respectiv funcţia de colector al pâraielor ce vin din zona Dealurilor Cuiedului, alimentarea cu apă a eleşteelor de la Ineu şi din aval până la Socodor.

Din punct de vedere climatic zona studiată se încadrează tipului climatic temperat continental-moderat, cu uşoare influenţe mediteraneene.Temperatura medie multianuală este de 10,6 grade C la Chişineu Criş. Luna cea mai caldă este Iulie, cu temperatura medie de 21,4 grade C, iar luna cea mai rece este Ianuarie cu temperatura medie de 1,4 grade C. Altitudinea Câmpiei Crişurilor influenţează, în mică măsură temperatura aerului, cu excepţia lunilor reci, când se produc frecvent fenomene de inversiune de temperatură, zonele joase având temperaturi mai scăzute decât zonele înalte ale câmpiei. In ce priveşte mersul anual al temperaturii aerului, temperaturile medii lunare cresc din Ianuarie până în Iulie şi scad, apoi, până în Ianuarie. O particularitate remarcabilă a climei zonei este aceea că primăvara apare brusc şi mai devreme decât în restul ţării.

Vântul este un factor climatologic important deoarece direcţia lui indica originea maselor de aer care vin asupra câmpiei modificând mersul vremii. Din datele prezentate reiese că vântul dominant în zonă este cel din sectorul sud-estic (13,7 %) şi sudic (13,0%). Aceste valori scot în evidenţă influenţa dominantă a maselor de aer mediteranean ce determină un climat cu o nuanţă mai blândă. De menţionat este şi frecvenţa destul de ridicată a vânturilor din sectorul nordic (12,4%) şi nord-vestic (10,7%) care aduc mase de aer rece.

Teritoriul comunei Socodor cuprinde suprafeţe extinse de soluri de calitate bună şi foarte bună, favorabile culturilor agricole.
Din punct de vedere al resurselor subsolului , comuna Socodor nu dispune de rezerve exploatabile de resurse. În trecut au existat exploatări neorganizate de argilă în vederea producerii de cărămizi nearse pentru construcţia de case în intravilan.

Cursurile principale de ape ce traversează comuna (râul Crişul Alb şi Canalul Morilor) nu sunt afectate de poluări, datorită lipsei surselor de poluare.
Datorită surselor de poluare a aerului, precum şi datorită dispersiei bune a poluanţilor calitatea aerului din zonă este bună şi foarte bună. Nivelele de poluanţi în aer sunt reduse încadrându-se în prevederile privind emisiile de noxe în atmosferă.
În lipsa surselor majore de poluare ecosistemele terestre şi acvatice se dezvoltă normal, în raport cu condiţiile naturale de climă, geologice şi geomorfologie specifice zonei.

Conform Planului de amenajare a judeţului Arad, comuna Socodor face parte din Sistemul urban oraşului Chişineu Criş. În cadrul sistemului rolul principal îl are oraşul Chişineu Criş, iar comuna Socodor reprezintă 4,71 % din populaţia total sistem în anul 1992 şi 5,05 % în anul 2002.
Ponderea pe care o are localitatea în cadrul subsistemului este următoarea:
- localitatea Socodor reprezintă 5,77% din totalul locuitori subsistem în anul 1992 şi 6,19% din total subsistem în anul 2002.